Mittwoch, 23. Juni 2010

Dupa noua zile !

...Au trecut noua zile de la Maslu .
De o saptamana m-am intors in Germania .Incerc sa traiesc "normal " ...Sa merg la munca ,sa dorm ,sa mananc ...sa dorm ...sa ma rog .Sun de cateva ori pe zi acasa... Sora mea ma tine la curent cu suferinta mamei ...Plangem ,ne rugam impreuna ,ne incurajam reciproc ...
I-am schimbat tratamentul mamei ,durerile s-au mai ameliorat,dar are "o stare de rau" ...
Au trecut noua zile de la Maslu ... Plang pe strada ... Ajung acasa si sun sa vad ce face mama ...Sora mea zice ca a vomat sange ...nu-i e bine.Inchid si ingenunchez in fatza Icoanei ...Lacrimile-mi curg pe obraji .. Ma rog ..ma rog la Maica Domnului,La Sfantul Anton ,La Sfanta Paraschiva..,la Sfantul Niculae ..Am si o Madona ..Ma rog la toti de-a valma si am impresia ca nu ma aud ... ,ca nu ma cunosc .. Le spun ca am si ingenunchiat .. poate asa isi apleaca privirea asupra mea ... Imi fac mustrari de constiinta ca sunt poate "prea mandra" ...trebuia sa incep mai demult sa-mi plec capul ...cel putin decand am aflat ca mama e asa de bolnava ...Citesc rugaciuni pe care nici nu le inteleg ... randuri care se pierd in ceatza lacrimilor ... randuri care ma dor cu simplitatea lor ,care spun ceeace simt ....Ce pot sa cer fara sa fiu impertinenta? Sa n-o mai doara ...sa suporte mai usor boala ...sa doarma ...sau sa doarma pentru totdeauna !?!? Am eu voie sa-i cer Domnului ,Sau Fecioarei Maria ..sa-i ia viatza mamei mele cand ea vrea asa mult sa traiasca? Sa-i cer sa faca o minune? E o utopie! Ce sa ma rog ...cum sa ma rog ? Ma aude cineva ? Ma ia in seama?
Aprind o lumanare si ma asez in pat ... Peste mai putin de o ora suna telefonul :"S-a terminat sora mea ...MAMA NU MAI E ! "
NU MAI E !
A doua zi am ajuns acasa .. dupa 24 de ore ... Lumanari ,flori ,haine cernite ...rude ,prieteni ...si mama ! II-am sarutat mana rece si primul gand a fost ca acum n-o mai doare nimic ...si ca-si poate vedea florile din gradina ..(daca e adevarat ca sufletul are nevoie de patruzeci de zile ...) !
Toti incercau sa ma convinga sa dorm ...dar nu puteam .Erau ultimele ORE cu mama .
Ziua cea din urma a fost o zi caniculara .. Momentul cand iti parasesti casa"cu picioarele inainte"...Momentul in care realizezi ca NICIODATA ...nu o sa-ti mai vezi mama ..NICIODATA...
Apoi "VESNICA POMENIRE"! Cäta simplitate si durere in gestul acela in care toti sprijina coliva .. o leagana ca pe un copil mic ...si canta "VESNICA POMENIRE!".....
Un ultim "ADIO" ...de la toti cei care te-au iubit si apoi intoarcerea "LA TÄRÄNA!"
Asta-i tot?
Am mai stat inca o saptamana ..dupa aceea .. E asa de gol fara mama ..asa de pustiu! Parca tot astept sa intre pe o usa ,cu tonusul ei molipsitor ,cu "galagia" ei ... Oriunde ma uit ...e mama !
Plang ,o plang si ma plang ! Apoi ma cert: Sunt egoista? Daca Dumnezeu s-ar indura de lacrimile mele ce ar trebui sa -i cer? Sa ne-o dea pe mama inapoi ,ca noua ne e asa greu fara ea ... Dar ea ,mama ...ar vrea oare sa mai vina? Sa se mai chinuie un pic ..o saptamana ,o luna ...cu durerile ,cu boala ...cu starea de rau ... ca asa vrem noi copii ei .. Nu .Daca am iubit-o asa cum ea ne-a iubit atunci trebuie sa acceptam moartea ei ca pe "o eliberare" ! ..
Ma mint? ...
Nu stiu ...dar tare greu e !
Aseara m-am surprins ca voiam sa o sun . Mi-era dor sa-i aud vocea... si am realizat inca odata ...ca n-o sa o mai aud NICIODATA! As fi vrut sa-i spun ca o iubesc ! Imi pare asa de rau ca nu i-am spus-o cand trebuia! Cred ca daca sunt sincera cu mine nici macar nu am banuit cat de mult a insemnat mama in viatza mea!

Freitag, 4. Juni 2010

Iarta-ma mama!

Am fost acasa ,cu speranta ca se mai poate face ceva ... Poate doctorii s-au inselat ,poate o minune ...Nu .Nu se poate face nimic ! E prea tarziu.Cum suna aceasta fraza !? Se mai zice ca :niciodata nu e prea tarziu ! -insa de multe ori nu e valabil si in cazul acestei boli nemiloase ,prea tarziu ,e prea tarziu ..!
Am vazut o alta ROMANIE ,acum .O Romanie inumana ,disperata ,trista dar mai ales nesimtita! Cred ca in curand ,va trebui sa dam celor de langa noi bani sa ne raspunda la "buna-ziua" ! Spitalele in care am fost ,imi pare rau ca trebuie sa o spun dar acum 20 ani s-ar fi inchis din motive de igiena... Nu sunt medicamente ,nu sunt seringi ,nu sunt cearceafuri ,nu e nici macar bunavointa sau o umbra de omenie ... Doctorii striga precum ingrijitorii de animale pe dealuri ,injura ,dau pacientii afara ... Unde suntem ? Ce s-a intamplat cu tarisoara noastra?Mi-am educat copilul sa-si iubeasca Tara si sa nu o paraseasca niciodata ,pentru ca locul ei este acolo ,locul fiecarui om este Tara in care s-a nascut! Am crezut sincer in ce spuneam pentru ca am mancat ani de zile painea amara prin straini ,cu lacrimi pe obraji de dor si de umilinte ...As fi vrut ca copilul meu sa nu treaca prin asta .Ce argumente sa-i aduc acum ca sa o conving sa-si cresca copilul in TARA? Sistemul sanitar ,sistemul educational ,trditiile ,manelele? Cred ca singurul lucru care i-ar lipsi ar fi Biserica si cimitirul ...in rest ce te mai poate lega de Romania de azi?
Biserica ,cimitirul ...!
Am fost la cimitir ,la locul de veci al familiei ...Timpul nu ne iarta ! Nu-mi vine sa cred cat de repede se duc... Parca mai ieri stateam cu totii la masa ,iar acum masa e din ce mai mica ,casele sunt goale ,sufletele pustii ...doar lumanarile devin mai multe ...la mormant !
Am plecat cu sufletul impacat pentru ca am reusit sa o conving pe mama sa se impartaseasca si sa se spovedeasca .... Speram ca Dumnezeu sa-i usureze suferinta ! Am fost la biserica si s-a facut o slujba speciala ,un fel de Maslu ...Toti au aruncat bani pe jos ...Bani "capatati" ,bani primiti din mila oamenilor ...i-am adunat si apoi cu totii am ingenunchiat si ne-am rugat pentru mama mea ...IOANA ...Toti plangeau ,inclusiv preotul !
Am plecat cu sufletul greu ... Cu imaginea mamei mele pe patul de moarte ,chiniuta de dureri ... Ii tineam mana si simteam ultimele palpairi de viata ... Cum sa o ajut Doamne? Ce pot sa fac inafara de a ma ruga? Mi-a sarutat mana si si-a certut iertare ..pentru tot ce mi-a facut ,pentru ca m-a mai batut ,m-a "dat raului" ,ar fi trebuit sa zica sa fim ale lui "Dumnezeu" nu ale "raului" ...Ce importanta mai are acum ?
Eu trebuie sa spun :IARTA-MA MAMA ;CA SUNT DEPARTE SI NU POT SA FAC MAI MULT PENTRU TINE!