Viata e frumoasa!

Mai intai va doresc tuturor :O PRIMAVARA FRUMOASA!
Va spuneam ca primele ore in Germania ,au fost ca o vizita la Gradina Zoologica..Apoi am inaintat cu fiecare zi in Jungla,cunoscandu-i pe italieni .Italienii ,(din Germania -specific ...sunt "fenomene")!Am fost foarte "impresionata" de manierele lor ... Sansele unui "strain " (deci si ale mele ) sunt in constructii ,gastronomie sau menaj ...cel putin initial pana isi perfectioneaza "Limba" .Eu am avut norocul sa lucrez la un restaurant italian ,unde cred ca nici-unul nu stia unde este Romania pe harta ,dar erau convinsi ca suntem "morti di fame".Seful semana cu un purcel de lapte ,era mic ,gras ,cu maini si piciare scurte ,cu o privire de porc ,lipsita de expresie (probabil datorita lipsei genelor si sprancenelor ..),cu niste falci lasate care pareau umplute cu o pasta transparenta ,imbracat cu niste pantaloni verzi (ca uniformele de padurari ) ,o camasa roz ,de-ti sterpezeau dintii ,cu manecile suflecate dublu decat la un barbat normal ...pantofi maro ...si foarte convins ca "ITALIENII AU INVENTAT MODA!" Cult care s-a naruit intr-o zi cand i-am spus la masa de seara destul de seaca :Poate bunicul tau a facut ceva pt moda ,dar daca tu acum ,asa cum esti ai aparea in Bucuresti ,singura intrebare care ti s-ar pune ,daca vinzi cartofi sau ceapa siai fi indrumat spre o piata ... Colegii s-au amuzat copios si au inceput sa ma priveasca altfel ... Spre deosebire de noi ,care respectam omul din start ,pana cand el pierde respectul ,"afara" respectul nu este ceva de la sine inteles ,este ceva pentru care trebuie sa lupti ...Iar lupta incepe din prima clipa cand ai inceput sa lucrezi pentru un italian . Prima zi ,a fost cam asa : Va bene! Te angajez ! De azi te cheama Francesca si vi din Sicilia ! Am raspuns incantata :BINE VASÄLE! M-a privit surprins ,spunand:Da ,dar pe mine ma cheama..Antonio..TONIII ..EEEEE.Bine si pe mine ma cheama Felicia si vin de la Bucuresti ,vrei Francesca ,ia Francesca ... A inteles ,baiat finut ,purcelusu ....!Ceilalti colegi ai mei veneau din diverse regiuni ale Italiei si asta o poti intelege in primul rand dupa felul in care se scarpina la genitale ...! Italianul vine totdeauna spre tine cu o mana intinsa si cu cealalta pe undeva prin fata ...Cei din sud ,avand influente arabesti ,isi fac cumva mana lopata si-si cantaresc ouale ...asa incep ... Mai spre mijlocul Italiei ,au un mod de a-si infasura asa stofa pantalonilor pe deget ,de parca ar avea un zuluf acolo si vor sa-l intinda ... Iar cei din nord ,mai ales din partea Venetiei ,sunt muzicieni ...toti canta la o chitara minuscula ..dar canta pana se subtiaza stofa in jurul fermoarului .. Unul din primii mei colegi ,dealtfel un domn foarte distins si as putea spune si unul din putinii cu o spoiala de cultura ..avea aproape 50 ani ,parul grizonat ,lucrase la hoteluri de cinci stele si cunostea meserie ..chiar o facea cu placere !(poate datorita lui m-am indragostit de aceasta bransa ...)Se numea Sergio si venea din Venetia ... Imi comanda totdeauna cu o voce baritonala si cu mana pe "CHITARA":Tesoro( un fel de comoara..) fa-mi te rog ...si urmau bauturile ..In prima zi m-am simtit jignita ,evitam sa-l privesc si daca din greseala il surprindeam ma inroseam la fata ...(nu stiu daca de nervi sau de jena) ..Cert e ca a doua zi eram asa de agasata incat m-am proptit in fata lui in timp ce-mi recita comanda ,si am inceput ostentativ "sa cant si eu ..la chitara mea" ...De data aceasta s-a schimbat el la fata ...I-am explicat ca asa vorbim de la egal la egal ,nu mai sunt inhibata de diferenta de varsta si de sex...S-a scuzat in modul cel mai raspectos si mi-a explicat ca la "ei ,la italieni ...e una cosa de siguranta ...." A continuat sa "se asigure" si in urmatorii ani ... si cred ca si acum o face poate mai des ca inainte ...ca deh ..dupa 70 ani ai nevoie de mai multa "siguranta" ..! Italienii se mai deosebesc si dupa felul cum se bäs,cum se scarpina in nas ,cum isi sug dintii si cum isi trambiteaza amorurile (reale sau imaginare ...mai mult imaginare,din pacate! ) Dar asta altadata !
Seara ,colegii mei dupa cina obisnuiau sa joace o partida de carti .. Am dorit sa joc si eu .Au ramas socati ! Unul dintre ei , Luigi ,din Calabria si-a revenit primul si a exclamat ceva de genul :Ia uite-o si p-asta !Unde ai vazut tu ca femeile sa joace carti cu barbatii ?!..Am raspuns uimita ,ca am vazut la bunicii mei ,care in fiecare joi jucau carti cu alte perechi ,la noi acasa ...La voi cum e ..femeile stau in camere separate ...isi pun patura pe cap cand primesc vizite ? Au ramas in Evul Mediu ...? Bineinteles a fost o provocare .Din seara aceea am inceput sa joc ... pe bani ..si a fost supeeer!In primii patru ani am castigat "o avere" la carti ..!Seful arunca de multe ori cartile si zicea :de ce dracu mai vi la munca ,vino doar seara sa ne jupoi de bani ! Imi faceau promosiunea solemna ca a fost ultima seara ,dar urmatoarea ...abia asteptau sa ma auda .Haideti pestisorilor ..scoateti banii ..!
Au fost momente foarte frumoasa si sunt fericita ca viata mi-a oferit ocazia sa cunosc asa multi oameni si mai ales atat de diferiti ..si cred ca de la fiecare am invatat ceva ,daca nu "sa fac " cel putin"sa nu fac " ..!